Manifestari Culturale

– Viftania sau Versul lui Lazar la Rasinari – În ajunul Floriilor, Sâmbăta lui Lazăr, se taie mâțișorii (mâți) ce au să se distribuie la acest praznic. De-I zi frumoasă, toți copii de școală, îmbrăcați de sărbătoare, se duc afară din sat, la locul unde s-au tăiat mâțișorii. Până acolo merg în sunetul clopotelor de la toate 3 bisericile, cântând cântarea religioasă “Viftania, frumos nume”.

– Zilele Culturale Octavian Goga a ajuns la Ediţia a XXII-a
Anual se organizeaza la Rasinari Zilele Culturale Octavian Goga, manifestare dedicata „Poetului Patimirii Noastre”, Octavian Goga si care reuneste specialisti din intreaga tara in poezia si publicistica poetului. In cadrul manifestarii se organizeaza un simpozion, un spectacol de poezie la casa natala a poetului din comuna Rasinari si se editeaza CAIETELE GOGA.

– Simpozionul Emil Cioran Rășinari a ajuns la Ediţia a XXVIII-a
Aflat la cea de-a XXVIII-a ediție, Simpozionul Cioran a început în aprilie 1991, la Sibiu, atunci când filosoful împlinea optzeci de ani. Prima temă a fost: „Cioran – între anatomia
descompunerii și mistica negativă”. Inițiativa a aparținut lui Ion Dur și revistei Continent, unde era redactor-comentator, iar la colocviu au participat atunci o serie de critici interesați de receptarea postdecembristă a operei cioraniene.
Simpozionul a debutat ca o structură națională, după care a căpătat un caracter internațional. În acest din urmă sens, un rol intelectual important în desfășurarea ulterioară
a colocviului l-a avut Eugѐne van Itterbecek, profesor de literatură franceză la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. I s-a alăturat în acest efort Irina Mavrodin, care a organizat, de fiecare dată un atelier studențesc de traduceri din opera lui Cioran, antrenând astfel în tălmăcirea operei filosofice studenți îndeosebi de la specializarea franceză a Universității sibiene. Nu în ultimul rând, se cuvine remarcat interesul pe care l-a manifestat Primăria comunei Rășinari, unde s-au desfășurat o parte din lucrările simpozionului, primarul urbei, Domnul Bogdan Bucur, asigurând și un sprijin financiar consistent.

– Conferința națională Andrei Saguna
In cadrul proiectului se va organiza Conferinta dedicata lui Andrei Saguna in cadrul careia parintele Necula va modera lucrarile conferintei. De asemenea in memoria lui Andrei Saguna se va organiza un pelerinaj de la cele 3 biserici la Mausoleul A. Saguna. La Biserica Noua cu hramul Sf. Treime Caminul cultural si Muzeul etnografic Rasinari se vor organiza expozitia si masa rotunda deschisa tinerilor si copilor cu tema ,Saguna povestit tinerei generatii,. De asemenea tinerii rasinareni vor fotografia si vor organiza o expozitie foto cu cladiri si obiective imporante din viata personalitatilor rasinarene.

– Sărbătorirea a 180 de ani de la nașterea lui Ilarie Mitrea – În cadrul proiectului se va
organiza un concurs online de cultură general – biologie, dedicate lui Ilarie Mitrea, o expoziție cu fotografii despre Ilarie Mitrea și se va organiza o excursie pentru copii din

Rășinari câștigători ai concursului la Muzeul de Științe naturale “Grigore Antipa” din București.

– Tradiții culinare în Mărginimea Sibiului
Prin proiect sunt propuse o serie de activități de promovare a tradițiilor culinare și a traseelor de drumeție și nu numai, organizare celei de-a 5 ediții a evenimentului “Tradiții
culinare în Mărginimea Sibiului”. Proiectul vizează organizarea de evenimente de drumeție și cunoaștere a culturii gastronomice locale pentru a adduce un plus valoare ofertei turistice a zonei.

– Festivalul Concurs  – Dumitru Giurcă Notar;
Organizarea celei de a VI –a editii a Festival Concurs Dumitru Giurca Notar , 2022 astfel incat cantaretul de muzica populara sa fie readus in atentia publicului larg. Acest festival este primul Festival Concurs din Marginimea Sibiului si este primul festival dedicat cunoscutului cantaret de muzica populara Dumitru Giurca Notar. Juriul este format din 5 persoane care elaborează Regulamentul de Concurs.

– Ziua Eroilor – În 2 iunie, de Ziua Eroilor și de sărbătoarea Înălțării Domnului, bisericile din
frumoasa comună Rășinari, sunt pline de enoriași care se roagă în zi de mare sărbătoare, pentru moșii și strămoșii care s-au jertfit pe câmpurile de luptă pentru o Românie liberă și prosperă.
– Sărbătorirea Zilei Naționale a României
– Zilele Sportive Rașinari
In cadrul proiectului vor fi organizate sase competitii sportive: volei,baschet, fotbal, cross,tenis de masa si sah. La competiţile de cross,baschet, tenis de masa si sah vor putea sa participe si sa se inscrie elevii de la cele doua scoli si tinerii rasinareni care isi doresc sa se inscrie la aceste concursuri. Pentru competitile de volei ,baschet si fotbal se vor face înscrieri pentru echipele de volei ,baschet si fotbal de la cele doua scoli generale. Competiţiile sportive vor fi organizate pe grupe de varsta, categorii anunţate din etapa de înscriere şi pentru volei,baschet si fotbal se vor face înscrieri pentru echipele de fete si baieti pe categorii de varsta.

– Nunta ciobănească
Nunta ciobănească este transpunerea scenică a folclorului autentic din Mărginimea Sibiului fără nicio prelucrare sau selecție a obiceiurilor, în baza unui scenariu amănunțit în care axul principal îl constituie cântecul şi dansul , cel rapsodic sau cel de tipul teatrului profesionist.
Nunta ciobănească păstrează materialul folcloric integral şi l-a încadrat astfel încât să curgă firesc şi să apară perfect sudat creând o intrigă aderentă eroilor, obiceiurilor şi mediului astfel, brodând pe firul ei desfășurarea naturală legată de datinile legate de nunta în Mărginimea Sibiului. Piesa este o modalitate neegalată încă de transpunere a a materialului folcloric tradițional într-un spectacol măreț al obiceiurilor populare. Autenticitatea este păstratăneștirbită de o fericită îmbinare a cântecului, dansului şi versului din Mărginime , puncte expres de trimitere la nucleul care i-a dat naștere-satul românesc.

– Atelier pictură pe sticlă
Pe perioada vacantei de vara prescolarii, elevii și studenții din Rășinari împărțiti pe 2 grupe începători si avansati participa la Cercul de Pictura pe Sticlă ,, Sf. Paraschiva֞ Rășinari. În pragul Sarbatorilor de iarna va fi organizata A XXVI- A EDIŢIE A EXPOZIŢIEI DE
ICOANE PE STICLĂ A COPIILOR ICONARI DE LA BISERICA „ SFÂNTA CUVIOASĂ PARASCHIVA” RĂŞINARI unde participantii sunt premianti.. Iconarii din
„satul din margine de codru”, ne aduc aminte de vechii iconari şi zugravi de biserici din secolul al-XVIV-lea.

– Ateliere de muzică, la Rășinari
În cadrul proiectului se vor organiza Ateliere de muzică pentru copii din comuna Rășinari la Centrul de Tineret Rășinari: Chitara, pian și orgă. Copii pot lua lecții de chitară clasică sau chitară acustică , pian și orgă, acestea vor fi personalizate în funcție de dorințele, nivelul, aptitudinele și vârsta cursantului. De asemenea în cadrul atelierelor literare va fi editat și ziarul Rășinăreanul.
– Ziua Tineretului – este un eveniment co-finanțat de Primăria Comunei Rășinari și Consiliul Județean Sibiu, unde tinerilor li se organizează o serie de activități cultural artistice ce se vor desfășura în spațiu public.

Sărbătorirea Zilei Naționale a României
Fringe Teatru Festival
Concert de colinde
Ziua Vărzarului

Prinsul verilor (Sântoader). Prima sâmbătă din Postul Paştilor, acţiune ce se desfăşoară de către copiii de la grădiniţă şi ciclul primar sub îndrumarea învăţătorilor.

Stropitul fetelor (obicei sasesc). În prima zi de Paşti, elevii din şcoală stropesc cu parfum familiile şi primesc în schimb ouă şi cozonac. A doua zi cete de băieţi( adolescenţi) merg la casele fetelor prietene pentru a stropii florile( fetele)

Ispasul. Totdeauna într-o joi, la 40 zile de la Paşti. Fiecare gospodar îşi pune la poartă frunze de leuştean, iar vârstnicii îşi pun la cingătoare frunzele cu speranţa că vor alunga durerile reumatice Întâlnirea Sașilor În prima parte a lunii august, din doi în doi ani, are loc întâlnirea saşilor plecaţi în Germania, acţiune organizată în colaborare cu Biserica Evanghelică din Cristian şi cu sprijinul Primăriei.

Iarna este anotimpul cel mai bogat în tradiţii, datini şi obiceiuri:
 6 decembrie – se aleg conducătorii cetei junilor, judele, pristavul, pargar, crâşmarul bătrân şi crâşmarul tânăr. La eveniment participă primarul şi viceprimarul şi două
familii în calitate de taţi ai feciorilor, care răspund de buna desfăşurare a activităţii cetei pe toată durata sărbătorilor.
 24 decembrie – colindatul copiilor, tinerilor, familiştilor
 25 decembrie – chematul fetelor la joc de către şefii cetei junilor
–   Irozii – teatru popular – participă elevii din ciclul primar
 26 decembrie – hora fetelor – ridicatul fetelor
 27 decembrie – căluşerii joacă la primărie, preot şi gospodarii care îi invită
 28 decembrie – întâlnirea Junilor la Sălişte
 6 ianuarie – ieşirea la apă – Botezul Domnului – ceata junilor pregăteşte cele
necesare

Sărbătoarea hainelor româneşti de la Gura Râului – la Gura Râului, în 15 August, duminica
de Sfânta Mărie, se sărbătoreşte portul tradiţional românesc lăsat drept moștenire de strămoșii noștri ca sfântă tradiție, ca reper sacru al identității și spiritului nostru și semn al
apartenenței noastre veșnice pe acest pământ. Oamenii încă îl mai poartă în duminici şi
sărbători şi cu diferite alte ocazii din viaţa lor. Gurănii, portului tradiţional îi spun simplu:
„Haine româneşti”.
În acea duminică se îmbracă foarte mulţi dintre ,,gurăni” în hainele româneşti pentru a veni la slujba de la biserică după care, în târgul din centrul satului, se încing la o sărbătoare
împletită din bucate tradiţionale, cântec, voie bună şi joc din Mărginimea Sibiului.
Manifestarea este organizată de Primăria și Consiliul Local, Şcoala Gimnazială cu clasele I-VIII „Aurel Decei” din Gura Râului, Parohiile Ortodoxe din Gura Râului.

–”Poruncile” care reprezintă un mod de legătură dintre conducerea comunei si locuitori, un fel de mică publicitate locală care se spun Duminica in centrul
comunei;
–”Recrutii” care reprezintă tineri care urmau să plece la armată,ei imbracându- se in port popular a doua zi de Paști in fiecare an, mergând în centrul comunei
strigând și chiuind insoțiți de muzică;
–”Obiceiul Junilor” un obicei deosebit așteptat de tot satul și care reprezintă alcătuirea cetelor de feciori in fiecare an pentru colindatul la Crăciun și
organizarea petrecerilor de sărbători ale tineretului;
–”Matăuzul” este un obicei al copiilor care se face la lăsatul secului de Paști în două duminici; mătăuzul mic și mătăuzul mare. Copii strîngeau lemne uscate pe
mai multe dealuri din apropierea satului cu care aprind focuri ca să vestească începutul postului.

1.”Vecinatatea”_(Balul vecinătăților)
2. ”Lasatul secului”(Hodaița)

Târgul de primăvară are loc înfiecare an în data de 25 martie, mărginenii „se adună la un loc”simbolizând solstiţiul de primăvară pentru zona Orlatului.
Sfântul Gheorghe are o importanţă deosebită în zona Orlatului. Astfel incă din ajun locuitorii comunei culeg ramuri de fag şi le agaţă în porţi ca simbol al reînvierii naturii (ramura de fag este asemuită cu ramura de măslin – simbol al păcii şi reînvierii naturii).
Obiceiurile de Paşti încep cu curăţenia premergătoare Paştilor.În „sâmbăta morţilor”(cu o săptămână înainte de Paşti) se merge în cimitir cu ramuri de salcie care se pun pe morminte şi se aprind lumânări. Urmează Săptămâna Mare, pregătirea alimentelor pentru masa de Paşti , apoi Joia Mare ( „Joia Verde”) – ziua în care se înroşesc ouăle folosindu-se o metodă mai deosebită ca în celelalte zone
Ziua Eroilor are loc, de obicei, în luna iunie şi ca o tradiţie specifică sărbătoririi este culegerea leuşteanului, apoi sfinţirea la biserică şi nu în cele din urmă bătaia cu leuştean pe
zonele dureroase ale corpului. De reţinut este că păstrarea lui în casă fereşte familia de boli şi răceli
Sânzâienele (Drăgaica, Sfântul Ioan de Vară) – 24 iunie. Este o veche sărbătoare precreştină peste care s-a suprapus apoi tradiţia creştină. Este perioada de maturizare pentru plantele de leac – care se culeg acum, la solstiţiul de vară, pe care în „Creanga de aur” J.G.Frazer îl numea „ marea răscruce în cursa soarelui”. Sărbătoarea este complexă, cu o esenţă şi o finalitate deosebite privind atât viaţa omului şi a animalelor, cât şi soarta câmpurilor şi semănătorilor, având un caracter agrar dominant.În ajunul sărbătorii se culeg sânzâienele (flori de câmp de culoare galbenă cu inflorescenţa ciorchină), se împodobesc porţile cu mănunchiuri mici, iar fetele tinere (nemăritate) îşi împletesc coroniţe pe care le poartă pe cap şi altele mai mari şi mai bogate le aruncă peste casă pentru a feri gospodăria de rău.
Pălia – 19 iulie. Se spune că dacă te loveşti în acea zi rana nu se vindecă niciodată şi de aceea orlăţenii nu lucrează în această zi. De multe ori Pălia coincide cu Ajunul Sfâtului Ilie care este sfântul ploilor şi al trăsnetelor.
Târgul de vară are loc în data de 15 august. Se vinde noua recoltă de cereale, animale, alte produse alimentare etc.
Înălţarea Sfintei Cruci – 14 septembrie.

Sfântul Dumitru – 26 octombrie. Are loc coborârea oilor de la munte, stabilirea locului de iernat.
Crăciunul (Nașterea Domnului) și alte sărbători specifice de iarnă.
 Junii. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, feciorii juni se adună la o gazdă, unde petrec sărbătoarea Crăciunului şi a Anului Nou, într-un anume ritual rămas din strămoşi. În acest
sens ei poartă un costum fastuos care se îmbracă doar cu ocazia „cetei de juni”, iar mai nou se imbracă în acest costum şi în spectacolele care reprezintă acest obicei. Această
costumaţie este specifică doar Orlatului existând o diferenţă atât la costumaţie cât şi în jocurile şi colindele cu ritualul strict sărbătorii „ Naşterea Domnului Iisus Hristos” în
comparaţie cu comuna învecinată Gura – Râului.

Hora țărănească: se organizează la sărbătorile religioase de Paști și de Crăciun când tinerii poartă costume tradiționale.

În UAT Poplaca specific sunt două serbări și anume:
–  A doua zi de Rusalii;
–  A doua zi de Crăciun.

Burduf Challenge – Concurs sportiv de alergare montană, conceput pentru a salva unul dintre
cele mai emblematice produse din Mărginimea Sibiului – brânza de burduf de munte din Râu Sadului

Ceata feciorilor – se organizează conform tradiției, la Sfântul Nicolae. În ziua de Ajun, băieții
merg în pădure și taie un trunchi de fag, pe care îl aduc până la biserică, tras de un cal sau tractor, deasupra căruia sunt fetele. Împreună cu muzicanții (tocmiți cu ceva timp în urmă), merg la preot pentru a-l colinda și a şi lăsa lemnul. Acest lucru se face contracost, suma fiind negociată. Următorul colindat este primarul și apoi din casă în casă până colindă tot satul. În ziua de Crăciun colindă la biserică în fața comunității și a preotului. După ieșirea tuturor oamenilor din biserică, joacă în fața acestora (de obicei învârtită sau o hațegană). Feciorii îmbrăcați în haine populare servesc oamenilor țuică fiartă. Momentul se încheie cu o sârbă spre
Căminul Cultural, unde Judele (conducătorul cetei,recunoscut după ,,floarea,, prinsă în piept) va ține o cuvântare în fața comunității.

Irozii sau Craii – sunt interpretați de copiii din ciclurile primare și gimnaziale, costumați în costume simbolice, care refac traseul magilor din noaptea nașterii Mântuitorului

Sărbătorile de iarnă aduc cu ele în viaţa satului, obiceiuri, datine, ritualuri, pe care generaţiile
de astăzi le duc mai departe, ca moştenire de la strămoşii lor. Se practica colindele, steaua,
pluguşorul, umblatul cu botezul, irozii.
Cetele de colindători. Colindele determină o participare a mai multor persoane de vârste diferite. Colindele au conţinut religios, legat de Naşterea lui Iisus, dar pot avea şi caracter laic.
La Sadu se numeşte Ceata junilor.
La Sf. Nicolae se organizează, după tradiţie şi regulile satului, două grupuri: Ceata mare, cu tinerii care au făcut armata, peste 25 de ani şi Ceata mică cu tineri până la 20 de ani. Cetele sunt formate numai din băieţi. Specific pentru Sadu este obiceiul cu „adusul fagului in sat”. La pădure se merge înainte de Crăciun cu tractor sau maşină. Fagul este adus la uzină. Fagul ales, cu sprijinul pădurarului, trebuie să fie foarte mare. Operaţiile de tăiere, curăţire şi transport le fac Junii. Fagul este transportat în sat cu carul cu boi, în ajunul Crăciunului. Junii stau pe fag, sprijiniţi în ţapine. Este plimbat prin sat, fiind un eveniment cu care se mândreşte tot satul. Junii sunt însoţiţi de muzicanţi. Apoi este dus în faţa primăriei unde are loc un ceremonial. Mărimea fagului exprimă puterea tinerilor şi hărnicia lor. Este o întrecere între tineri pe criteriul „cine a
adus cel mai mare facg”. În sat feciorii sunt aşteptaţi de fete îmbrăcate în port popular. După aducerea fagului tinerii fac petrecere. Fagul va fi vândut calemn de foc sau de construcţie, pe baza unei licitaţii, iar banii sunt folosiţi în favoarea cetei. Cetele de juni colindă pe la case în noaptea de Crăciun şi ziua, Irozii, alcătuiesc o ceată formată din 5 băieţi – Irod, 3 crai, 1 cătană.
În Sadu se numesc „colindreţii”. Sunt costumaţi adecvat: costume, coifuri, stea, săbii etc. Ei
colindă ziua şi interpretează o scenetă cu temă religioasă.
La anul Nou se umblă cu pluguşorul, obicei străvechi, cu trimiteri la ocupaţiile agricole. Copiii sunt costumaţi frumos.

Bobotează. Obiceiuri şi credinţe. Când vine preotul cu botezul, gazda pune pe masă un colac şi o farfurie cu fasole frecată, pe care le sfinţeşte preotul, facând o cruce cu cuţitul (aşezat lângă farfurie). Toţi din familie vor mânca din fasole şi colac, în credinţa că le va aduce belşug şi sănătate. Preotul botează animalele şi constucţiile din gospodărie. În ziua de Bobotează, când se sfinţeşte apa la râul Sadu, preotul aruncă o cruce de lemn în apa râului, pe care o scoate un tânăr şi o înapoiază preotului. Credincioşii strânşi pe mal apreciază îndemânarea tânărului şi-l felicită.
Lăsatul Secului de Paşti. Se fac focuri pe dealurile de lângă sat – al Râpei şi al Picuiului – pe care se aprind „mătăuze”, care se învârt în jurul corpului. Se fac strigături prin care sunt ironizaţi tinerii care nu s-au căsătorit. În case, gospodinele fac gogoşi cu brânză sau marmeladă pe care le mănâncă cu prietenii sau vecinii („şezătoarea vecinilor”), dar se împart şi la copii. În perioada de la Lăsata secului şi până la Înviere, la biserică, se fac câte două slujbe: dimineaţa şi seara.
Credincioşii ţin tot postul.
Floriile. Sărbătoare importantă în timpul postului.În sâmbăta Floriilor se duc crenguţe de salcie adunate de copii la biserică şi morminte. O parte din crenguţele sfinţite la biserică se duc acasă şi se pun în diferite locuri – la poartă, grajduri, streaşină. Este credinţa că ele păzesc oamenii,
casa şi animalele de primejdii.
În Vinerea Mare credincioşii merg la biserică şi înconjoară biserica. Lumânarea pe care o au în mână, la acest eveniment şi cea de la Înviere se păstrează tot anul, fiind folosite la necazuri (boală), sau când este vreme rea.
La paşti, credinciosul care dă „Paştile” – pâinea şi vinul – le duce sâmbăta, pentru a fi sfinţite.
„Paştile” se iau de la biserică sâmbăta. În ziua de Paşti, cel care a dat pâinea şi vinul, aduce la biserică platouri cu mâncare – friptură de miel, drob, peşte, ouă roşii, cozonac, colivă – din care credincioşii, după slujbă, se servesc.De Paşti, finii, ca semn de respect duc la naşi cadou un tort făcut de fină, numit „tortul naşului”. Prilej de vizită, de bucurie şi amintiri. În zilele Paştelui
toată lumea umblă în costum popular, dar şi cu haine noi. Se practică ciocnitul ouălor, iar copiii au obiceiul de a lovi oul cu moneda – „datul cu banul în ou” -, oul fiind ţinut în palmă sau aşezat pe pământ. Datul ouălor roşii peste mormânt este un obicei care se practică în zilele de luni şi marţi, după duminica de Paşte, după vecernie, când se merge la morminte, unde se dau ouă săracilor, pentru sufletul mortului.

La Sfântul Gheorghe se pun la porţi crenguţe de fag.
La Înălţarea Domnului sau Ispas, când este şi Ziua eroilor, se pune leuştean la porţi şi grajduri pentru a alunga strigoii, se plimbă caii – frumos împodobiţi – în faţa Primăriei şi prin sat, iar la monumentul eroilor se face slujbă de pomenire, la care participă localnicii împreună cu preoţii
şi oficialităţile comunei. Elevii fac un program artistic.
La Rusalii ( a 8-a duminică după Paşti), când este sărbătorită Pogorârea Sfântului Duh se pun mesteceni la porţile caselor cu fete. Mestecenii sunt aduşi de feciorii, prietenii fetelor, carei transportă în căruţe trase de cai frumos împodobiţi. Alaiul străbate satul, fiind însoţit de muzicanţi (obicei preluat de la saşi), iar tinerii sunt primiţi la fetele gazdă.
Sfânta Maria Mare sau Adormirea Maicii Domnului (15 august), reprezintă hramul celor două biserici.Cu prilejul acestei zile, la Sadu se săvârşesc slujbele de hram, credincioşii purtând, ca într-o zi de mare praznic, portul popular.
Fii Satului (pe durata verii)este o manifestare intrată deja în tradiţie. Iniţiată în anul 1970, aceasta prilejuieşte în fiecare vară reuniunea fiilor satului stabiliţi oriunde în ţară sau în lume, precum şi regăsirea satului de baştină şi a portului său specific(toţi participanţii poartă portpopular). Manifestarea este organizată începând cu al 30-lea an din viaţă, până la vârsta de 70 de ani, fiind alcătuită din următoarele momente: serviciul religios, vizitarea şcolii din comună, balul tradiţional de la Căminul Cultural.

Îmbrobodirea cu pahiol – Informații aici:
https://www.facebook.com/GusturisiTraditii/posts/2298300963629920 

Pălărierul Dădârlat: Informatii: https://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/doi-palarieri-jos-palaria-8149.html
Jocurile Vacantei; este un eveniment care are loc in fiecare an in ultima saptamana a vacantei mari. Acest eveniment are rolul de a obisnui toti scolareii cu programul de scoala,
jocurile incepand in fiecare zi la ora 8:00. Aceste jocuri ii ajuta pe copii sa socializeze mai usor, sa se destinda, sa fie ei insasi. Informatii
pe https://www.facebook.com/JocurileVacantei/
Prinsul verilor și al văruțelor.
Marchează trecerea de la o vârstă la alta a copiilor între 10-12 ani.
Sângeorzul
Sărbătoare în 23 aprilie, marchează explozia vegetaţiei în natură şi la această sărbătoare se tocmesc ciobanii pentru vărat.
Ispasul
La Ispas, după 15 mai se formează cârdurile de oi.
Sânzâienele –  24 iunie, primul control al laptelui la oi.
Macovei – 1 august sau ziua ursului, zi de post, pentru ca ursul sa ţină post.

CHILIPII – 15 noiembrie, sau ziua lupului, ca toate celelalte este o sărbătoare la care se leagă foarfecele de tuns oi, ca să fie legată gura lupului.
MAIALURILE – se fac special primăvara şi vara, duminica şi sunt de mai multefeluri: Maialul Meseriaşilor, Maialul pompierilor, al studentilor. La toate acestea se joacă învârtita, jiana, haţegana şi chiar hora.s.site

Statul la Vase –  în Lunea Paștelui. Manifestare cultural-artistică organizată de Primăria
Șugag, Biserica Ortodoxă Șugag în parteneriat cu Consiliul Județean Alba prin Centrul de
Cultură Augustin Bena din Alba-Iulia. Manifestarea este dedicată tinerelor familii formate în
perioada dintre sărbătoarea de paște din anul trecut și paștile din anul prezent. Manifestatea
are loc în Lunea Paștelui în curtea bisericii, unde tinerii căsătoriți își amenajază o masă cu
bunătăți culinare specifice acestui obicei iar sătenii trec pe la masa lor oferindu-le un nou dar
de nuntă, de această dată cadoul constă în vase folositoare în noua lor gospodărie. În cinstea
și onoarea tinerilor se organizează și o paradă a mirilor prin centrul satului și premierea lor
într-un cadru festiv urmat de un spectacol folcloric.

– ,,Prinsul Verilor” Tilișca de Sfântul Toader în 17 februarie

– ,,Strânsul Sașilor” Rod de Paște

– ,,Junii” de Bobotează